În această duminică, în istoria Mănăstirii Ştiubieni din judeţul Botoşani s-a mai scris o filă, una marcată de sfinţirea bisericii de lemn din cimitirul aşezării monahale, locaş de cult cu hramul „Învierea Domnului“ şi „Sfântul Nectarie de la Eghina“. Slujba de târnosire a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care este şi fiu al satului Ştiubieni.
Aşezământul monahal de la Mănăstirea Ştiubieni, aflat pe un tărâm binecuvântat de Dumnezeu, s-a aflat duminica aceasta la ceas de mare sărbătoare. Numeroşi credincioşi au fost prezenţi la slujba de sfinţire a bisericii de lemn din cimitirul mănăstirii, săvârşită de IPS Mitropolit Teofan şi de PS Părinte Varlaam Ploieşteanul. La eveniment au fost prezente oficialităţi locale, judeţene şi centrale. Prin binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, credincioşii veniţi la sfinţire s-au putut închina la părticele din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie, care au fost aduse de la Mănăstirea Radu-Vodă din Bucureşti
„Preocuparea pentru ceea ce se întâmplă mâine sau în viitor ne macină sufletul, ne frământă fiinţa, ne zdruncină, de cele mai multe ori, mersul nostru liniştit. De cele mai multe ori, dacă nu întotdeauna, sacrificăm liniştea clipei celei de faţă pentru frământarea necunoscutului de mâine. Este bine să recunoaştem că inima noastră bate în ritmul legat de întrebările «ce vom mânca?», «ce vom bea?», «cu ce ne vom îmbrăca?», «cum să ne rânduim copiii?», «cum să avem toate cele de trebuinţă?». Toate acestea sunt lăsate de Dumnezeu şi sunt binecuvântate de strădania noastră cu o singură condiţie: la rădăcina tutoror să-L aşezăm pe Dumnezeu“, a spus IPS Părinte Teofan, în cuvântul de învăţătură.
La final, ca o încununare a tuturor eforturilor depuse, stareţul Mănăstirii Ştiubieni, protos. Melchisedec Sandu, a primit din partea Înaltpreasfinţitului Teofan Crucea „Sfântul Ierarh Dosoftei“.
Mănăstirea Ştiubieni a început să fie zidită în anul 1996, cu binecuvântarea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei din acea vreme, IPS Părinte Daniel Ciobotea, ctitori fiind PS Varlaam Ploieşteanul şi familia Mihai şi Ana Damii. În anul 2000 s-a sfinţit locul pe s-a ridicat biserica mare, cu hramul Sfânta Treime. În toamna anului 2012 s-a început construirea unei biserici de lemn, lucrată de meşteri din Maramureş, situată în curtea destinată cimitirului mănăstirii.
„Biserica aceasta de lemn, cu hramul Învierea Domnului şi Sfântul Ierarh Nectarie, făcătorul de minuni, a fost construită din două motive. În primul rând, a stat la baza un motiv personal: Sfântul Ierarh Nectarie a săvârşit o minune cu noi şi am făgăduit că pentru acest lucru voi înălţa o troiţă sau, dacă este posibil, o biserică, în semn de mulţumire. În al doilea rând, deşi obştea Mănăstirii Ştiubieni este tânără, totuşi, cei care au început lucrările acum 20 de ani nu mai sunt la prima tinereţe, şi se simţea nevoia construirii unui cimitir şi a unui locaş de cult“, a subliniat PS Varlaam Ploieşteanul.